Se opreste in fata primei banci. Isi pune paharul cu cafea in partea dreapta si geanta in stanga. Priveste in jur, apoi se aseaza. Ridica usor paharul si ia o gura de cafea. Desface geanta, isi scoate pachetul cu tigari, bricheta si o carte. Isi aprinde o tigara, trage un fum si-si deschide cartea. Isi tine capul aplecat peste pagini, dar nu citeste. Privirea ii sta invariabil indreptata spre intrare. Nici macar nu stie de ce asteapta…spera doar sa vina. Se minte constant ca asta fac prietenii: isi simt lipsa.
Autobuzul opreste in statie. Coboara si isi indreapta privirea spre gura de iesire de la metrou. Cat ar vrea sa o vada cum urca scarile… Se indreapta spre intrare. O vede de la departare cum isi bea cafeaua. Ii place ca dimineata are parul ciufulit. Poate sa si-o imagineze dormind… Deschide ochii si o priveste din nou. Cat i-a simtit lipsa… Zambeste fara motiv. Se gandeste ca e penibil, dar ca nu se poate controla. Fata asta e ca o doza de fericire pentru el. Fiecare zi fara ea il face sa se simta de parca ar fi in sevraj.
Il vede cum se apropie de intrare. Incepe sa tremure si indreapta mana spre paharul de cafea, incearca sa il ridice, dar varsa putin asa ca il pune inapoi. Se simte de parca inima i-a crescut atat de mult, incat s-a extins in tot corpul, de parca ea insasi ar pulsa. E atat de fericita incat s-ar ridica de pe banca si ar alerga spre el.
Simte cum cu fiecare pas pe care il face, tremura mai tare. Respira adanc ca si cum s-ar sufoca. Incearca sa se controleze, dar pur si simplu nu reuseste. Ii este jena. Il face sa se simta atat de mic… O vede ca si cum i-ar fi atat de superioara…responsabila, morala, matura. Se simte ca un copil in fata ei. Vede ca a varsat putina cafea si isi indreapta mana spre buzunar. I-ar da servetelele lui…i-ar spune macar “buna dimineata”…ar lua-o in brate…s-ar juca cu parul ei. Deschide ochii si priveste in alta parte. Trece prin fata ei ca si cum nici n-ar fi observat-o.
Simte ca e aproape. Se preface ca e concentrata, ca nu observa nimic in jur. Ii vede picioarele cum trec hotarate mai departe. Ridica privirea si il priveste dupa ce se indeparteaza putin. Respira usurata si zambeste ca pentru ea. Si totusi ii era dor de el…
O priveste discret de la distanta. O vede zambind si sopteste ca pentru el: “buna dimineata…mi-era dor de tine…”
ce prosti